Aseară, în Old School Pub, la show-ul moderat excelent de criticul Felix Nicolau, am citit un foarte scurt fragment din Noaptea pisicilor lungi, mai precis din capitolul XXX, si ultimul, capitol intitulat Sunt dulceaţa.

Am citit poticnit, fără forţă, cam intimidat-emoţionat de reflectoare, de microfonie, 3 sau 4 minute, cât mi s-a zis să citesc. Probabil că nu am reuşit să conving pe nimeni, poate doar să atrag puţin atenţia asupra mea, un tip necunoscut care vine din spate, din Sud, şi spune ceva despre el şi despre lumea lui, mai mult sau mai puţin interesant şi inspirat.

Publicul a fost admirabil, numeros şi entuziast. Protagoniştii primei ediţii a blitz-showului (ar trebui să se intituleze ceva de genul Felix-show, căci el este axul central al proiectului): scriitorii  Claudiu Komartin, Cristi Cotarcea, Florin Caragiu au strâns aplauze, voturi, pariuri şi admiraţie. Nu sunt încă familiarizat cu poezia de azi, am mari restanţe. Dar o citesc, ori de câte ori am ocazia. sau o ascult. Pe Florin Caragiu, de exemplu, l-am ascultat şi la Institutul Blecher, în urmă cu câteva săptămâni, cu multă atenţie.

Prezenţa mea a fost nesemnificativă în cadrul blitz show-ului, şi am răsuflat uşurat că aşa au stat lucrurile. Deşi îmi plac oamenii, prefer de multă vreme locurile retrase, din penumbră, poziţiile marginale. Mi se pare mult mai confortabil aşa. E adevărat că nu am amplitudine când citesc. După ce vara trecută am răcit foarte rău, după ce am ieşit din spital, vorbesc încet, abia sunt auzit. Când vorbesc o fac parcă în şoaptă. Plămânii mei nu mai au forţă. trebuie să reînvăţ să citesc cu voce tare.

Înainte de a fi invitat să citesc mă gândeam la o imagine rostită cu doar câteva minute înaintea mea de Claudiu Komartin, într-o probă de slam:

’’mă voi întoarce într-o zi

demn şi inutil ca o pasăre

*

ieri am cântat la un instrument electronic

ce imita pe rând sitarul

tablaua

conga

şi still-drum-ul

poate chiar moartea

un cuvânt cu care poţi înlocui

orice’’

Versurile sunt din Un anotimp în Berceni, (ed Cartier, 2010, ediţia a ll-a) pe care o citesc, de azinoapte încoace. O carte de care am aflat, cu ceva vreme în urmă, de la whitenoise, şi pe care m-am bucurat să o revăd la blitz-show.

şi

Agenţia de Carte

”Mâine, 5 iunie 2010, ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenţilor -Old School Pub (Calea Plevnei nr. 61, Bucureşti), are loc o ediţie specială a „Blitz Show”, în cadrul Târgului Naţional al Cărţii de Poezie, pe tema: ”Blogging-ul şi poezia online”. Invitaţi: Florin Silişteanu, Claudiu Komartin şi Cristi Cotarcea. Moderator: Felix Nicolau.

Moderatorul, Felix Nicolau spune despre această ediţie Blitz Show: “este o ediţie dedicată bloggingului şi poeziei online. Tema va fi susţinută de proiecţii de videopoeme, iar competitorii vor susţine reprize de recitare personalizată (slam). Totodată, se vor face pariuri, iar publicul va juriza. Ca probă nouă, am introdus concursul de minciuni, ceea ce implică fantezie. De asemenea, vor fi lecturi dintr-un poet portughez în original, şi invitatul de onoare va fi prozatorul Sorin Delaskela”

Ieri am vrut la un moment dat să ies, să mă alătur şi eu maselor protestare, să mărşăluiesc pas la pas, cot la cot cu ei, să mă implic. Am uneori porniri de acest tip, colective, tovărăşeşti, sugrumate repede fie de lene, fie de sentimentul inutilităţii tuturor cauzelor colective.

La tv, seara, imagini cu tipi şi tipe la grătar, la marginea vreunui drum, lângă un copac, învârtind fleici sau mititei, cu pahare de plastic în mâini. În imagini se văd maşinile parcate în apropiere. Chipul prezentatoarei e obosit.

De 1 mai am văzut un documentar despre un Hitler anxios, despre cianură şi haos.

Şi mi-am amintit cum ieşeam de 1 mai cu ai mei, la BTT. Pe atunci eram mulţi, un neam întreg. Fraţii şi surorile mamei, cu soţii şi soţiile, plus verii. Jucam fotbal. Beam bere. Discutam. Îi văd ca prin vis. Nea G, unul din fraţii mamei, impozant, cald, prietenos, fost demnitar comunist, şi care ar merita un portret, undeva, în paginile unei cărţi. Îmi amintesc de maică-mea, care juca în aceiaşi echipă cu mine. Era frumos la BTT de 1 mai.

Aseară mă gândeam că timpul poartă cu sine toate chipurile, aşa cum fluviul îşi poartă apele de adâncime, iar cerul norii. O comparaţie mai potrivită nu am găsit. Mă gândeam că viaţa fiecăruia dintre noi e un fluviu. Suntem doar ape. Ne întâlnim, atunci când o facem, undeva în delte.

Vineri am fost la Cărtureşti, la lansarea cărţii Ioanei, Poeme înainte şi după Claudiu. Din păcate nu am făcut fotografii reuşite. O atmosferă cochetă, intimă, prietenoasă. Au vorbit despre carte scriitorii Felix Nicolau şi Claudiu Komartin. I-am cunoscut pe SGB şi, mai pe seară, pe Augustin Cupşa.