pulp 2
Nu e deloc plăcut să fii sincer. Să priveşti înapoi, înainte, în jurul tău, tăios şi clar, fără concesii, fără iluzii, fără ezitări. Îţi trebuie o inimă clară. O inimă învelită-n cristal. Ea adoarme lângă tine, lipită. Îi asculţi respiraţia în întuneric şi ritmurile ei se întrepătrund cu sunetele înfundate ale maşinilor ce trec în goană pe bulevard, străpungând oraşul. Ea stă în picioare pe plajă şi tu o priveşti de jos, întins pe pled, cu căştile în urechi. Asculţi melodii uşurele din anii ’80. Şi trupul ei e lăsat. Umbra frumuseţii ce apune ireversibil şi tăcut. Şi de care ea se agaţă în fiecare dimineaţă, acoperindu-şi trupul, mascându-l în blugi strânşi pe fese, în bluze cu decolteul larg. Billy Idol strâmbă din buza sa ridicată. Soarele patinează pe pielea ei de femeie care mai crede încă în dragoste, în mirajul ei seducător. Are 37 sau 38 de ani. Privirile ei sunt resemnate atunci când privirile tale adulmecă trupurile tinere de pe plajă, de pe stradă, din piaţa de fructe. Probabil că un bărbat se trădează mult mai uşor. Plictisul. Angoasa. Setea aceasta dramatică şi inutilă de forme noi, elastice, tinere. Privirile ard, încordate, patetice. Ea adoarme într-un târziu, acoperită de sunetele maşinilor gonind prin noaptea oraşului. Dimineaţa ne vom bea cafeaua pe jumătate adormiţi şi ea îmi va povesti visul ei, frânturile ce au mai rămas la suprafaţă, aşa cum rămân resturi după ce vasul s-a scufundat în adâncuri, plutind agonic printre loviturile de braţe ale marinarilor. Dancing with myself. Probabil că un bărbat are o altfel de relaţie cu timpul. Vitalitatea lui e ceva de ordin numeric. Numărul de erecţii diurne. Numărul de pase reuşite în meciul cu amicii, la sfârşit de săptămână. Numărul de beri. Numărul femeilor. Cifrele de pe vitezometru. Cifrele din cont. Numărul treptelor spre etajele superioare, spre plafon. De acolo de unde poţi privi lumea de jos, clădirile şi oamenii, şi ai impresia că o poţi strânge în pumnul tău de copil mare şi disperat.Ea stă în picioare şi te cheamă. Nu vii ? Marea foşneşte la doi paşi. Îţi acoperă soarele şi asta te enervează dar nu-i spui asta, îi zâmbeşti, îi spui nu, nu acum, şi îi priveşti în fugă picioarele drepte, încă frumoase, urcând spre abdomen, spre sânii obosiţi, moi, prinşi în cupele costumului de baie, urcând, în vreme ce Billy Idol se prosteşte teatral cu buza lui ridicată. Ceea ce nu ne spunem rămâne. Se aşterne în noi ca un strat de bitum. Ceea ce tăcem. Ceea ce ascundem în noi înşine sub forma cuvintelor moarte.

DD se aşează în faţa mea şi comandă o cola fără zahăr. Ii surprind surâsul.
- Ţi-a cam crescut părul, zice
- Da, spun, probabil sunt în faza mea rebel fără cauză şi efect.






Cred ca nu e obligatoriu sa existe discrepanta asta intre el si ea. Problema e ca femeile care au confortul unei relatii incep sa se neglijeze, de altfel si barbatii.
). In alta ordine de idei ma pis pe mine de frica cand ma gandesc la momentul asta.
Trebuie mentinut un echilibru in viata si din punct de vedere al preocuparii pentru fizic.
Tu esti burlac si privesti asta din pozitia de vanator catre populatiile agrare
sunt imagini care izbucnesc uneori, probabil le port cu mine de ceva vreme, si am zis sa le dau o forma fictionala, sa dau o forma propriilor temeri, ezitari,crispari, reverii…
acum nu-ti imagina ca femeia de langa, de 37-38 de ani, nu mangaie cu privirea un trup tanar de barbat, nu adulmeca un parfum de piele proaspata. ca sa nu zic mai multe
)
timpul nu iarta pe nimeni, dar un spirit tanar il poate controla, intr-o anume masura.
nu mi imaginez nimic…sigur asa stau lucrurile, dar nu asta ma preocupa acum…sigur, timpul e neiertator si pentru unii si pentru altii…felul in care e el neiertator ma intereseaza
hm… ce înseamnă sinceritate? să te uiţi la o femeie de 50 de ani şi să ai curajul să-i spui “eşti trecută”? şi auzi, mă gândesc la un bărbat de 75 de ani, “admirând” o domnişoară de 18…
ar fi cruzime si badaranie, nu sinceritate…eu vad sinceritatea ca pe un exercitiu cu tine insuti, in oglinda fidela si rece
hihi aşa mai vii de acasă…
hihi..
te iubesc.
si eu te iubesc, Audrey
Ce sa-ti mai zic in comment.
Sunt femeie.
Anii trec.
Imbatranim CU TOTII.
Sau , probabil crezi ca, daca sufletul si spiritul (am inteles ca esti burlac
) ti-au ramas ca la 20 de ani (25, hai sa zicem) tu…vei arata bine forever? Pielea de pe barbie nu ti se lasa? Obrajii nu-ti sunt mai aspri? Trasaturile tale barbatesti nu s-au adancit? Nu ai facut burta? Nu ti s-a ingrosat ceafa?
Billy Idol, la varsta lui actuala, arata minunat.
Tu, nu – doar esti un barbat roman ( aveti niste “caracteristici” in sensul asta, nu ma crezi – uite-te BINE in jurul tau).
e o proza, literatura (de asta e la categoria fiction), nici jurnal, nici acces misogin (mi-ar fi impropriu)…ma rog, dincolo de ea spun: nu mai am spiritul de la 20-25,nici nu as mai dori acest lucru, ar fi nenatural… e adevarat-trasaturile mele s-au mai adincit, obrajii sunt mai aspri, si chiar daca nu am burta, nici ceafa groasa asta nu inseamna ca nu-mi stiu virsta…anii trec…e adevarat…cit despre Billy Idol mai conteaza cum arata?
hot tequila, n-ai inteles nimic.
tati, tu arati foarte misto, poti sa fii linistit sincer cu tine
unu, nu esti copilul meu, doi…daca ai fi…ce mama de bataie ai lua…desi e interzisa bataia la copii si nu e frumos…ma rog…
la funduletz?
pai ce fel de parinte esti?
lasa, dupa negare urmeaza acceptarea….
eu te iubesc oricum.
esti un copil foarte foarte obraznic
mersi, copile