fier
După ce am închis Rime despre viaţă şi moarte a lui Amos Oz am ştiut că sunt puţin decepţionat. Aşteptam mai mult de la această carte şi până la urmă a fost doar o naraţiune statică, interesantă ca şi construcţie, desigur, dar foarte departe de virtuţile romanului acela tulburător care e Să cunoşti o femeie.
Aseară am văzut-o pe Meryl Streep într-un film care fără ea ar fi fost insipid: Julia/Julie. Pentru jocul ei actoricesc a meritat să-l urmăresc până la finalul acela siropos şi îngrozitor de previzibil.
M-am pus în pat cu Nesuferitele zile de luni. Cartea aceasta am schimbat-o după două zile la librărie, cu Apă pentru elefanţi, timp în care am încercat totuşi să o citesc şi nu am reuşit.
Am închis cartea după primul capitol. Mă gândeam că de ceva vreme ieşirile mele se reduc la discuţii la cafea cu amicii. La mici cumpărături. La survolat străzile cenuşii din goana taxiului. La plimbat prin magazinele de haine, fără entuziasm. Magazinele sunt goale iar fetele care vând sunt plictisite. Ieri am fost la Altex şi m-am plimbat printre imprimante şi cuptoare cu microunde. Tot ieri am probat un parfum, Cartier. E simpatic. Dar cam dulce pentru gusturile mele. Îmi plimb mâna prin părul crescut şi mă gândesc ce frumoase sunt pietrele de chihlimbar din vitrine. Zilele mele sunt vegetale dar acest lucru nu mă îngrijorează foarte mult. A nu face nimic sau a nu face mare lucru. A hiberna. Voi înflori şi eu la primăvară, odată cu natura. Voi fi chitit în grămăjoare de un verde întunecat, de urzică, pe mesele de piatră din piaţă, frământat de mâinile acelea aspre ale femeilor de la ţară. Voi fi ieftin şi nepreţuit totodată, cu fibrele mele înţepătoare, cu fluxul fieros, subtil, venind din straturile unui pământ amorţit şi tăcut.
Tags: amos oz, meryl streep, urzici
Bine. Deci o să încep cu Amos Oz – “Să cunoşti o femeie”.
Subscriu la părerea despre film. Este un fel de culinariadă. La un moment dat, am vrut să-l închid şi să-l reiau ziua următoare, pentru că mă plictisisem teribil. Dar am rămas până la final, tot pentru jocul minunat al lui Meryl.
Zilele sunt vegetale, pentru că iarna are miros de bârlog. Şi eu aştept primăvara. Iar chihlimbarul e minunat. Mai ales cel verde.
)
Ca să nu mă lungesc pe blogul tău, am continuat comentariul, la mine pe blog.
meryl e remarcabila in acest film
n-am avut niciodată răbdarea de a urmări până la capăt o carte ori un film care nu mă satisfac; e pe undeva aiurea, că “pot pierde” nişte chestii faine, dar parcă mă iubesc prea mult şi sunt de-a dreptul egoistă la acest capitol… cărţile le dau deoparte, iar la filme dormmmm… că tot veni vorba de vegetale
daca nu era meryl streep nu as fi urmarit filmul, cit despre cartile plictisitoare la fel procedez si eu
sa te tunzi, ca esti urat
urit si fioros, stiu
animalule