taxi

Am coborât scările. Seara. Noiembrie. Un oraş amorţit de frig şi umezeală. Afişe electorale zdrenţuite. Catedrala îmbrăcată în schele. Am urcat în taxi. Pe bancheta din spate. Iar doamna de la volan, după ce i-am dat adresa, mi-a zis: ştiu, v-am mai luat de acolo. Nu mai reţineam. Nu prea reţin chipurile oamenilor. Chipurile acestea trebuie prinse într-un balon de săpun, translucid, multicolor, levitând, pentru a le putea reţine. Ploua foarte uşor, aproape insesizabil. Ea a încercat câteva melodii la cd-player. Rulând încet pe străzile proaste. Apoi s-a oprit la Vama veche. Şi am mers o vreme aşa, destul de mult, ascultând melodia aceea lungă şi frumoasă şi tristă al cărei nume nu-l ştiu. Azi sunt melancolică, mi-a spus.  Am tresărit. Priveam străzile, aceleaşi, mereu altfel. Şi abia atunci am privit-o mai atent. M-am aplecat puţin. Voiam să o văd. Să văd o femeie melancolică, translucidă, multicoloră, levitând.

18 Responses to “taxi”

  1. zenobia says:

    şi ai văzut’o?

    • sorin says:

      da, am vazut-o…si, pentru o clipa doar, am fost intr-un poem de gellu naum, asa am simtit lucrurile in clipa aceea, inainte de a cobori

  2. E un cosmos in fiecare.

  3. Cristina says:

    trăim atât de selectiv!

  4. printesa de chihlimbar... says:

    fi puternic , nu te lasa,

    asa fac si eu, cum ai vrea..

  5. brightie says:

    zic doar ca sunt pe aici cuminte.
    restul cuvintelor stau bine merci la tine :)

  6. anielle says:

    Si eu privesc frumos de dupa cortină :) .

  7. Anca says:

    domnule, vedeti sa nu deveniti si dvs melancolic.

    • sorin says:

      doamna, e riscant sa fii melancolic in ziua de azi?

      • Anca says:

        Riscant rau. Incep femeile sa va compatimeasca, sa se uite la dvs cu admiratie si grija :D

        • sorin says:

          distinsa doamna, in fond citi barbati contemporani mie nu sunt demni de compasiune, ma pot numara si eu printre ei, poate chiar cu o resemnare usor mindra; cit despre admiratie, motive prea intemeiate nu s, in schimb grija da, e un lucru pe care l-as pretui asa cum se cuvine

          • Anca says:

            depinde si din ce motive ajunge cineva demn? de compasiune. dar nu e cazul dvs. poate, mai degraba, demn de invidie :D

Leave a Reply

Staypressed theme by Themocracy