Bond zâmbeşte. Nu e deloc puţin lucru, să guşti de pe lama cuţitului. Asta implică adrenalină şi, totodată, calm. În orice caz şi foarte prozaic spus, este ceva care te solicită.
marti?de ce nu am sta la rind sa ne platim facturile la telefon si net am inainta incet spre ghiseu in pauza de masa eu as fi amabil i-as ceda locul meu ea ar zimbi frumos ingrijorata cum timpul trece asa pas cu pas
Pentru ca nu as vrea sa ies din blogroll-ul inimii tale!..
Chiar e frumos in piata..sunt tot felul de chestii colorate..sanatoase intuiesc..care sunt si ieftine..de altfel..
Si intalnesti tot felul de personaje frumoase..si boeme..ce nenea cu branza si cutitul..sau babutele cu sorturile murdare si priviri ingaduitoare..
Le stiu..am fost acolo de cateva ori..dar nu te-am vazut si pe tine..
Scrii foarte bine.Se vede ca scrii din pasiune si din placere.Totusi, recomand cu tarie folosirea virgulelor.Cu greu am inteles ce ai vrut tu sa scrii.
Sa nu ma intelegi gresit.NU este un atac la persoana.Este o recomandare.
Multumesc pentru povestire si pentru timpul acordat citirii acestui mesaj
Toate cele bune
Mihai
Multumesc, Mihai.Sigur, ai dreptate, rigoarea gramaticala nu e doar un ”aspect” al scriiturii, ci e chiar organica. Am ”ingreunat” evident lectura prozo-poemului, caci asta e, in fond, textul acesta. Prioritar pt mine fiind fluxul imaginililor, ma rog, nu caut sa ma justific acum. Trebuia macar sa tai textul, in alta forma…Ai dreptate, desigur.Multumesc pt lecturare, si nu numai. Toate cele bune
toamna trecută mi-am luat o chitară de jazz model retro, cu gaură de rezonanţă ovală; aşa că nu există nici cea mai mică posibilitate să mă confunde cineva cu vreun cîntăreţ de rock-and-roll
(kazuo ishiguro)
şi’apoi?
apoi vin zilele in care nu ne intilnim privim oamenii ploaia fiecare de la ferestrele sale, desi …
Bond zâmbeşte. Nu e deloc puţin lucru, să guşti de pe lama cuţitului. Asta implică adrenalină şi, totodată, calm. În orice caz şi foarte prozaic spus, este ceva care te solicită.
e adevarat, e nelinistitor sa gusti de pe lama cutitului, trebuie sa fii calm, stapin pe sine
Şi dacă v-aţi vedea marţi?
marti?de ce nu am sta la rind sa ne platim facturile la telefon si net am inainta incet spre ghiseu in pauza de masa eu as fi amabil i-as ceda locul meu ea ar zimbi frumos ingrijorata cum timpul trece asa pas cu pas
Pentru ca nu as vrea sa ies din blogroll-ul inimii tale!..
Chiar e frumos in piata..sunt tot felul de chestii colorate..sanatoase intuiesc..care sunt si ieftine..de altfel..
Si intalnesti tot felul de personaje frumoase..si boeme..ce nenea cu branza si cutitul..sau babutele cu sorturile murdare si priviri ingaduitoare..
Le stiu..am fost acolo de cateva ori..dar nu te-am vazut si pe tine..
eu te am vazut dar erai mult prea preocupata de acele personaje frumoase in timp ce eu aveam un aer sovaielnic, suspect, cumva inobservabil…
sau, poate ca noi doi n-ar trebui sa ne (mai) intalnim niciodata. mie nu imi place in piata.
ne putem intilni altundeva intr un oras strain necunoscut ne-am plimba pe strazi pina tirziu am incerca sa descifram orasul noaptea …
sau da. promisiune sau amenintare?:))
o amenintare invaluita intr-o promisiune pot?
ach so
ach so
Scrii foarte bine.Se vede ca scrii din pasiune si din placere.Totusi, recomand cu tarie folosirea virgulelor.Cu greu am inteles ce ai vrut tu sa scrii.
Sa nu ma intelegi gresit.NU este un atac la persoana.Este o recomandare.
Multumesc pentru povestire si pentru timpul acordat citirii acestui mesaj
Toate cele bune
Mihai
Multumesc, Mihai.Sigur, ai dreptate, rigoarea gramaticala nu e doar un ”aspect” al scriiturii, ci e chiar organica. Am ”ingreunat” evident lectura prozo-poemului, caci asta e, in fond, textul acesta. Prioritar pt mine fiind fluxul imaginililor, ma rog, nu caut sa ma justific acum. Trebuia macar sa tai textul, in alta forma…Ai dreptate, desigur.Multumesc pt lecturare, si nu numai. Toate cele bune