fiecare dintre noi ar trebui sa aiba o astfel de lume a retrezirii. mi-e draga aceasta lume care pare uneori mai reala si mai adevarata decat lumea conventional reala. si poate chiar si e, caci oamenii apar aici distilati in esentele lor cele mai pure…
nu stiu de ce, iti imaginez vocea…
Laura, e vorba intr-adevar de esente, de ultimul produs al unei interioare distilari in athanorul interior, e vorba de fragrantele ce ramin, cu aerul lor usor ireal cu tot
“oamenii, cei cu adevărat importanţi, bărbaţi şi femei, revin mereu, pur şi simplu, chiar dacă acum sunt îndepărtaţi, poate străini acum, fiecare în viaţa sa”
Adevarat, ma intreb doar daca asta e sau nu un lucru bun. [intrebare valabila acolo unde "importanti" nu inseamna intotdeauna si benefici]
e bun in masura in care ”regasesti” un chip frumos si bun al lucrurilor vechi, uitate, pe care le ati trait…desigur pot fi si ”regasiri” neplacute, nu contest, insa nu am memoria lor afectiva, caci poate despre aceasta memorie e vorba
ce frumos ai scris.
pentru mine asta e o scapare, pur si simplu desfac sticluta cu esente si p-aci ti-e calea, mi-e si frica sa nu cumva sa nu ma mai stiu intoarce
d-aia tot repetam eu: sa nu uit, sa nu uit… mda. si e si mult trist, normal.
fiecare dintre noi ar trebui sa aiba o astfel de lume a retrezirii. mi-e draga aceasta lume care pare uneori mai reala si mai adevarata decat lumea conventional reala. si poate chiar si e, caci oamenii apar aici distilati in esentele lor cele mai pure…
nu stiu de ce, iti imaginez vocea…
Laura, e vorba intr-adevar de esente, de ultimul produs al unei interioare distilari in athanorul interior, e vorba de fragrantele ce ramin, cu aerul lor usor ireal cu tot
“oamenii, cei cu adevărat importanţi, bărbaţi şi femei, revin mereu, pur şi simplu, chiar dacă acum sunt îndepărtaţi, poate străini acum, fiecare în viaţa sa”
Adevarat, ma intreb doar daca asta e sau nu un lucru bun. [intrebare valabila acolo unde "importanti" nu inseamna intotdeauna si benefici]
e bun in masura in care ”regasesti” un chip frumos si bun al lucrurilor vechi, uitate, pe care le ati trait…desigur pot fi si ”regasiri” neplacute, nu contest, insa nu am memoria lor afectiva, caci poate despre aceasta memorie e vorba
“pot fi si ”regasiri” neplacute, nu contest, insa nu am memoria lor afectiva”.
Lucky you. Eu, ca sa parafrazez un amic, “imi amintesc tot”.
tu esti vesnic negativa .. sa ma parafrazez pe mine insami !
ce frumos ai scris.
pentru mine asta e o scapare, pur si simplu desfac sticluta cu esente si p-aci ti-e calea, mi-e si frica sa nu cumva sa nu ma mai stiu intoarce
d-aia tot repetam eu: sa nu uit, sa nu uit… mda. si e si mult trist, normal.
ce fain ai pus tu aseara ..idle de o viata, am stat si m-am gindit la asta, o vreme