mulţumesc
am emoţii când scriu acum şi eu am rareori emoţii prefer să-mi păstrez sângele rece
nu-mi plac deloc globalizările, pusul la comun, genul de declaraţii mulţumesc tuturor mno nu vreau să fac greşeala aceasta
azi încă din zori foarte devreme am avut emoţii când a sunat telefonul şi la fiecare semnal sau apel am tresărit pentru că uneori te gândeşti că fiecare are lumea sa problemele sale uneori nici nu ai timp să te mai gândeşti la altcineva nu pentru că nu ai vrea am avut emoţii la fiecare sunet şi m-am simţit puţin stânjenit intimidat vorbind cu fiecare ascultându-le vocile calde simţind bunătatea atenţia generozitatea acestui gest pentru care le mulţumesc fiecăruia în parte distinct personal am fost stânjenit pentru că eu poate nu am fost mereu atent şi mereu politicos în chestiuni de acest gen mă gândeam cum a trecut timpul şi ce oameni extraordinari am avut şansa să cunosc am avut o zi grea într-un sens tare bun îngrozitor de bun
pink, v , opt -măi…acum o să ştie tot universul că sunt bătrân şi eu voiam să mă păstrez enigmatic şi june în virtualitatea asta a noastră
la amiază am băut cafele şi sucuri cu prietenii mei îmi plăcea să-i privesc ce drăguţi şi deştepţi sunt în lumina aceea blândă a soarelui de toamnă
mi-am dat seama azi de un lucru destul de dureros: nimic din lumea aceasta nu înlocuieşte căldura umană, căldura unui cuvânt, a unei priviri…
cum nu vreau să devin patetic, închei aici.Aveţi toată dragostea mea
incheiem aici, da. cu imbratisari din inima
la anul ne pornim iarasi. ne esti drag, ce vrei. hai pa!
multumesc dear pink
mda, e un cerc vicios. atunci cand uiti sa multumesti, uiti cine esti in parte, iar consecintele is usor de ghicit si nu-s deloc roz.
m-apucasem acum cativa ani de-o serie pe nume “oameni frumosi din viata mea” – a fost esentiala pentru a ma regasi. cine spune ca trecutul trebuie lasat sa moara in pace e nebun. trecutul (inteles drept trecut relational) trebuie ingrijit ca o dragoste, altminteri risti sa te trezesti tulpina fara radacini.
poate am inteles ce-am vrut eu din ce-ai spus tu… da’ nu-i rau nici asa, nu?
asa vad si eu lucrurile, trecutul trebuie sa fie la fel de viu ca si noi…nu-i rau nici asa