desenul din covor (jurnal 7)
Cred că există o recompensă şi-n trecerea timpului, în derularea lentă şi inevitabilă a vârstelor.Pierzi ceva, în ordinea biologică a lucrurilor.Dar câştigi altceva, în ordinea profundă a lucrurilor. E un echilibru în toate.







Am senzatia ca doar cand ne cuprinde linistea putem observa imagini si intamplari mici ce ne trezesc amintiri din straturi adormite ale memoriei… cred ca trebuie o stare anume pentru dejavu-uri si cautarea timpului pierdut…
Dai liniste cu bancute de lemn vechi, ritualuri de cules la vie si pietricele lovite din mers…
Intr-adevar, linistea e esentiala pentru a te re-descoperi si, in fond, pentru a regasi aceasta frumusete ”pierduta” si mica a lumilor noastre