Nu e ceasul confesiunilor mărunte, dar nimicurile construiesc eternitatea: am dansat (singur, sâc!) săptămâna trecută, cu muzica dată tare. Am scris, tot săptămâna trecută, o scrisoare în care vorbeam, dacă se poate spune aşa, despre miros. Şi săptămâna asta plec. Oriunde.
tentatia aceasta, de a pleca spre oriunde, o am si eu, uneori aproape irepresibila, ca si cum as vrea sa scap de ceva, sa gust o libertate fara promisiuni
toamna trecută mi-am luat o chitară de jazz model retro, cu gaură de rezonanţă ovală; aşa că nu există nici cea mai mică posibilitate să mă confunde cineva cu vreun cîntăreţ de rock-and-roll
(kazuo ishiguro)
Nu e ceasul confesiunilor mărunte, dar nimicurile construiesc eternitatea: am dansat (singur, sâc!) săptămâna trecută, cu muzica dată tare. Am scris, tot săptămâna trecută, o scrisoare în care vorbeam, dacă se poate spune aşa, despre miros. Şi săptămâna asta plec. Oriunde.
tentatia aceasta, de a pleca spre oriunde, o am si eu, uneori aproape irepresibila, ca si cum as vrea sa scap de ceva, sa gust o libertate fara promisiuni
mi-e dor de dans, mi-e dor de o scrisoare, ce mi-ar placea sa primesc si eu scrisori
la un moment dat vei primi, ai sa vezi